Nu mai eşti…

Aş vrea să te am clocotind lângă noi
chemarea-mi se frânge-n tăcutele ploi,
eşti departe şi-ai fost, dar tu n-ai să mai vi
în zadar scormonesc perimetre pustii
îmi rămâne neştearsă aromă de gând
eşti mirificul fost, eşti sălbatecul cânt
eşti speranţa pierdută şi dorul c-ai fost
în plasa de stele rătăcind fără rost
eşti steluţa plăpândă ce tremură blând
când ruga porneşte cu tine în gând
ne-nvălui cu grijă din treapta de sus
priveşti cu mirare c-ai fost şi te-ai dus
bântuind rătăcit printre ceţuri şi vânt
împletire de mâini amintiri râsfirând
un regret că n-am spus tot ce trebuie spus
iar acum eşti un fum înălţat tot mai sus
florile calde se-apleacă-n şuvoi
le-a răpus adierea trecută prin noi

…nu mai eşti- adevărul rămâne-ncrustat
răsucind un cuţit în apusul scurmat-
ne topim muzical te purtăm azi cu noi
chemarea-mi se frânge-n tăcutele ploi….

9.03.2010

*Soţului meu, plecat mult prea devreme,
printre ingeri. La fiecare sărbătoare de
Florii ,,este prezent,, printre noi,
ca o mângâiere divină.

Iartă-mi

Te iubesc şi astăzi
nu te voi uita
clipelor pierdute
le refac buchetul
încrustez în lespezi
dorul de sub nea
voi zidi suspinul
savurând secretul

răstignesc chemarea-n
timpul nedormit
şi-mi ating furtuna
frunţii de cu noapte
mă ascunde marea-n
dorul limpezit
răsucind cununa
fulgerată-n şoapte

te iubesc şi astăzi
şi mai rup din ploi
zilele îşi curg
altfel rostuirea
te iubesc şi astăzi
mai presus de noi
ardere pe rug
iartă-mi rătăcirea

Într-o zi ca aceasta…

Într-o zi ca aceasta te caut mereu
eşti în ramul ce-atinge felin geamul meu
şi când mugurii –n salturi plesnesc neoprit
eşti în forţa divină şi-n ceasul oprit
sau ecoul stârnit din sintagmă de stei
colorând acrobatic miresme de tei
eşti aroma nestinsă din dorul de doi
răspândindă frenetic în palme şi ploi
eşti în gândul mănunchi de lumini înspicat
te mai caut şi-acum în dorindul iernat
într-o zi ca aceasta eşti dor rătăcit
nemilos colţul ploii adânc te-a zidit
într-un gol masculin şi în lut ascuţit
o lacrimă scurmă-n calvarul menit
eşti acolo şi-aici luminând zborul meu
pescăruş şi mireasmă ofrandă şi zeu
eşti acolo şi-aici în picaj nemuriri
mâţişorii-nfloresc în amurg amintiri

…într-o zi despletită o rugă înalţ
solemnă înscrisă-n haoticul lanţ
cunună-mpietrită-n durere şi ort
într-o zi ca aceasta doar lacrimă port…

Eşti atât de-aproape

Dalbă dimineaţa
atârnând de soare
s-a-mbătat cu verde-n oxigen zglobiu
săgetează valuri
luminând splendoare
şi-a pierdut şi ceaţa trupul ivoriu

susurând fiorul
în miresme pale
apa cristalină gândurile-şi ninge
pe poteci pierdute
sfârtecându-şi dorul
zilele mustesc primăvara-nvinge

curge-nflăcărarea
în priviri pierdută
zarea te-nfăşoară într-un curcubeu
energia pură
timpului redută
eşti atât de-aproape azi de Dumnezeu