Mă cheamă timpul

Se naşte umbra
doamne cum mă cheamă
în atmosferă totul se destramă
căldura se ascunde după soare
pe cer e încrustată-ngrijorare

lumina îmi alintă astăzi chipul
vacanţa e prezentă şi mă doare
prin muncă prin iubire şi speranţă
incendiar încerc de la distanţă
să cochetez cu marea şi nisipul

mă cheamă totul
doamne ce fascicul
în locul meu de taină-n auricul
-muşcată de mirific şi splendoare
se luptă seara în apus de soare-
tulburător şi cald mă cheamă timpul

să îmi înec trăirea-n val de mare

Momente

Tristeţea se -nfiripă şi amintirea geme
rugina se aşterne pe clipele extreme
s-au dăruit inele de patimi şi lumină
brăţări de doruri salbe o ardere deplină
se naşte-n armonie un cântec din vibraţii
un arc de foc miraje balansuri şi senzaţii
sunt clipe lungi arome adânc devastatoare
înmănunchiate-n forme de-alint cuceritoare

în adieri de fluturi comprimă tandre gânduri
aripe cresc uşoare se desfăşoară-n rânduri
splendoarea clipei doare mirifică durere
stârnesc nemărginirea ating ce dorul cere
în amăgiri tresare o lacrimă de clipă
în ochi adânc pătrunde a visului aripă
cu mâini meşteşugite şi gesturi ezitante
tulburător se mişcă imagini delirante
lumini şi umbre nasc momente unicate
o noapte răscoleşte o filă într-o carte

amar se-nchide rana atât de greu cuprinsă
rănit e sentimentul durerea e aprinsă
răpusă-i raţiunea şi dragostea învinge
se-aşterne resemnarea doar amintirea plânge
ispita azi gustată rămâne-o amăgire
suav înmiresmată magie-n rătăcire
o simfonie lentă o noapte-n calendar
o bifă în agendă sau poate fi un dar

Pentru veşnicie

Dimineaţa îmi caut chipul
rămas undeva în spatele genelor tale
ascuns în irisul privirii
îl găsesc apoi scăldat în lacrimile zorilor
desenând cu picături de rouă
o nouă serenadă
în umbre de lumină

dimineaţa florile privirii se deschid
cu petale de speranţă
îţi caut chipul şi-l găsesc
cioplit în suflet
lupt cu disperare să schimb forma
ce s-a zămislit din tainele nopţii
modelând mereu aceeaşi culoare

reuşesc doar să evadez uneori
în legănare sufletul sculptat
ia din nou forma chipului tau
păstrând urme neclintite

ştiu …oricât aş încerca…
va rămâne acolo zugrăvit
pentru veşnicie

Ne naştem anotimpuri

…Amaru-i cel ce defineşte clipa
doar ziduri de tăcere se înalţă
nu pot fi dărâmate la distanţă
iar timpul parcă şi-a rănit aripa…

ne naştem anotimpuri primăveri
veri calde-apoi noi devenim mereu
şi trece viaţa bine sau mai greu
o curgere ce-o vezi parc-a fost ieri

ne naştem anotimpuri şi ne ningem
când toamnele de ieri revin-în iarnă
flămânde şi albastre-ncep să cearnă
doar amintiri şi-ncet încet ne stingem

..cum să trăieşi când ziua ternă vine
o alta –n şir urmează să apară
e vară azi dar e o altă vară
şi-mi aminteşte ne-ncetat de tine…