Versul meu urcă
precum ciocârliile în zările albastre;
îi mai trebuie puţin, foarte puţin,
ca să descopere
acel grăunte din flacăra vieţii
şi să cucerească spaţii astrale.
De multe ori, versul meu
aleargă pe aripile vântului
şi-atunci sufletul
îl prinde din zbor
şi-l apropie cu patos,
aşa cum apropii gura iubitei
pe care primul sărut
fixează pecetea de dor a iubirii.
Cam aşa este versul meu:
ca jocul de foc al ochilor,
ca ţipătul năvalnic al vremii,
ca inima ta şi-a mea
ce caută inimile semenilor noştri.
Versul meu
Versul meu urcă
precum ciocârliile în zările albastre;
îi mai trebuie puţin, foarte puţin,
ca să descopere
acel grăunte din flacăra vieţii
şi să cucerească spaţii astrale.
De multe ori, versul meu
aleargă pe aripile vântului
şi-atunci sufletul
îl prinde din zbor
şi-l apropie cu patos,
aşa cum apropii gura iubitei
pe care primul sărut
fixează pecetea de dor a iubirii.
Cam aşa este versul meu:
ca jocul de foc al ochilor,
ca ţipătul năvalnic al vremii,
ca inima ta şi-a mea
ce caută inimile semenilor noştri.