Pe cel mai bun, azi, Doamne l-ai luat
cu flacăra iubirii-n nemurire,
el ne-a condus cu sufletul curat
şi a păzit cultura –n moştenire.
S-a dus maestrul, drumul luminat,
să-i fie somnul lin şi-n amintire
el veşnic va rămâne cimentat
în marele cenaclu de iubire.
Îl rog fierbinte azi pe Dumnezeu
în muzică divină să-l ascundă,
să-l ierte, să-l aşeze-ntr-un muzeu
cutremur în cultură să pătrundă.
Titan a şlefuit limba română;
o forţă pleacă azi şi-un fenomen,
talentul său sublim o să rămână
iubirii intangibil specimen.
Filed under: Poeziile mele
Dureros. Un mesaj din suflet pentru suflet.